Paradoxurile frustrarii

Frustratul este persoana lipsita de un drept sau de un bun...Inselatul...Ala pedepsit, care sta intr-un colt pe cojile tari ale neputintei, cu pumnii stransi, gata de atac...Pregatit numai, ca de atacat nu ataca mai niciodata. Este inofensiv pentru frustrator, in cazul in care lipsa este de ordin sentimental. Pentru ca el, frustratul tine...crede, spera, asteapta, rabda si inghite mult...in numele dragostei! Si daca n-ar fi asa...frustrarea n-ar mai exista. Adica frustratorul de meserie n-ar avea ce sa ii ia unui om care nu are nimic de oferit, right? Te simti lipsit de ceva in conditiile in care ai ceva-ul respectiv, e la tine si-l mai si arati ca ...baiatul/fata bun/a ce esti tu (ca tontul/toanta adica). Si, intr-o zi, pe neasteptate (ca asa se petrec toate lucrurile naspa), ti-l ridica chiar omul de langa tine...in care ai crezut si care pana mai ieri iti era confesor si destainuit...Nu-ti vine sa-i spargi capul? O...ba da! Insa n-o faci pentru ca daca ii spargi capul ti-e mila rau si parca iti vine sa-l si ingrijesti. Si dupa ce il ingrijesti incepi sa te atasezi de el...si apoi cand se face bine, iar iti sterpeleste cate un bun si tot acolo ajungi, asa ca mai bine ramai cu constiinta impacata si te obisnuiesti tu si cu cojile. Sau incepi sa le mananci...Vezi tu...te adaptezi si intr-o zi parasesti coltul (nu-l dai...il parasesti numai!) si iti gasesti drumul (eventual unul drept, fara hartoape).
In cazul in care il lovesti, ii raspunzi cu aceeasi moneda sau te transformi tu insuti intr-un frustrator...nu faci decat sa acumulezi inca o frustrare. Vei fi, adica, un frustrator frustrat, pentru ca ceea ce ai facut tu se numeste razbunare si nu liber arbitru.
Pai si nu e mai bine sa-ti tii tu bunurile in seif, intr-o banca sau intr-un cufar in podul casei si sa-ti pastrezi drepturile intacte, renuntand sa mai dai margaritar porcilor?
Acum...intreb si eu...ca nu stiu...Si in plus...odata cu imprumutul asta de sarbatori si petreceri de la americani, tara noastra toata are un aspect de Halloween permanent, fapt pentru care e foarte greu sa mai distingi porcii deghizati de porcii adevarati. Iar sa le pui asa la intamplare margaritare in cale tuturor porcilor existenti parca e risipa cam mare!
Da...recunosc sunt frustrata. Nu mult...nitel...dar sunt. Ca d-aia mi-am deschis blog!