Am incercat si eu...chiar astazi. M-am trezit devreme si mi-am baut cafeaua relaxata. Am facut un dus fierbinte si o chestie feminina greu de descris, pentru care am folosit zat de cafea si ulei de masline...un fel de masca...Neimportant...Important este ca m-am simtit bine. Desi se anunta o zi mohorata, cu ploaie, vant...nori...si frig, de parca ar veni iarna si nu am fi in plina primavara...mi-am zis: la naiba...nu sunt meteosensibila, decat daca vremea ma inveseleste, adica numai cand e frumos afara. In rest nu ma afecteaza! Asadar eram bine! Am ajuns in strada, am respirat profund...si m-am indreptat catre locul de munca. N-am mai tresarit la termene limita, n-am mai strans din dinti la clipele in care inspiratia m-a parasit si m-am lasat domol in scaun. Mi-am luat o pauza de gandire si am decis sa ma amuz deschizand cateva din cele 32 de mailuri funny pe care un domn bine intentionat le trimite aproape zilnic unui numar de X persoane aflate intr-o lista...comuna. Cateva bancuri, niste poze haioase, cateva filmulete...si o portie buna de ras. Numa ca mi-a alunecat degetul pe mouse si am nimerit in lista de mailing...si brusc mi-a pierit pofta.
Nu stiu altii cum sunt...insa eu acord o atentie deosebita amanuntelor si obisnuiesc sa respect pe cei cu care, intr-un fel sau altul, am interactionat de-a lungul acestei banale existente. In general, ma atasez de oameni, pana cand ma calca pe nervul simpatic. Si nici atunci nu le aranjez mecla cu foarfeca de vie si nici nu le asortez obrazul cu vreun scuipat (metaforic vorbind...ca eu sunt o delicata), ci le mai acord vreo 2-3 sanse (recunosc...gresela mea!) ca sa demonstreze ca au bun simt si inteleg ca lipsa de respect trebuie compensata printr-o scuza buna, cel putin.
Ei bine...Nu veti intelege mare lucru din ce scriu aici, pentru ca nu aveti datele problemei. Scriu asa...de defulare si in ideea ca poate domnu in cauza aterizeaza intamplator si pe blogul asta si e curios sa citeasca ce ii dedic aici, desi stiu ca prefera mailurile cu poze, bancurile scurte si filmuletele amuzante...Ma rog...poate! Si recunosc...sunt rautacioasa! El este un tip spiritual si m-a binedispus de foarte multe ori, insa neglijenta cu care m-a tratat...egoismul cu care mi-a raspuns si stupidul situatiei ma determina sa cred ca respectul a fost unilateral dezvoltat.
Dar...m-am surprins agitandu-ma mai putin decat de obicei...si asta ma bucura pe de o parte: am devenit imuna la pulisti (aia care isi baga pula in treburile care pentru mine conteaza) si ma ingrijoreaza pe de alta...stand printre ei s-ar putea sa fi ajuns la fel, iar imunitatea e, in acest caz, o boala!
...si dupa toate astea...am realizat ca ... ma simt in continuare bine. Si ma bucur chiar si de lucrurile care nu conteaza neaparat pentru mine: ma bucur pentru felul romantic in care una dintre prietenele mele s-a impacat cu fostul, ma bucur ca vine ziua lu' Pisi...ma bucur ca ai mei si-au luat un junghi de masina (pe care eu o conduc in week-end-uri), ma bucur pentru cei doi cuplati din serviciu care vor vizita Parisul de Paste...Si ma mai impiedic si de pulisti...ca ...deh!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu