"S-a leganat putin"...spune un amic. Nu...s-a clatinat rau de tot sau eram eu intr-o locatie sensibila, pentru ca l-am simtit din unghiile de la picioare si pana in crestetul capului, cu o mica, dar puternica oprire in piept. Interesant este ca numai cu o seara inainte spusesem cuiva ca sunt doua fenomene care reusesc sa ma infioare "furtuna si cutremurul" si ca prefer ca in clipele declansarii sa nu fiu singura. Si bine ca n-am fost!
Dupa ce a trecut am ramas vreo 30 de secunde cu gura cascata ca la balci si am repetat de cel putin trei ori, obsesiv, daca nu chiar enervant, cu o voce din ce in ce mai tulburata: "A fost cutremur!" Nu dureaza mult, de regula, insa imi lasa un sentiment de asteptare apasatoare si reuseste sa ma inghete pret de cateva minute dupa, intr-o pozitie tampa de gura casca - trairi pe care le incerc apoi cateva zile la rand, amintindu-mi clipa.
La furtuna nu mi se intampla chiar asa...o tolerez mai bine...probabil pentru ca are o anumita muzicalitate.
Aseara s-a intamplat ceva bun. Imediat dupa ce leganarea s-a stins, am cautat prin debara, m-am intors in camera si m-am asezat in fund, am tras cutiile cu cduri adunate cand nu erau dvduri si mp3uri si mi s-a facut o pofta nebuna de book of saturday*. Si ore in sir am ascultat ce ascultam odata. Descarcarea magnetica din roci mi-a trezit amintirile somnoroase. Si m-a tinut toata noaptea. Baiat bun cutremurul asta.
RăspundețiȘtergere* King Crimson - "Book of Saturday"