Panza de paianjen

Nu stiu cum mi se intampla...n-as putea sa explic...Citesc o carte si imi place...dupa care in viata mea se petrec niste lucruri care ma contrariaza cel putin. Am terminat "Panza de paianjen" si recunosc...nu mai citisem Cella Serghi, desi am o varsta si niste pretentii in legatura cu mine. Noroc cu Jurnalul...In fine...nu asta e important (adica este...dar nu in contextul asta). M-am identificat cu personajul si m-am regasit aproape in tot. Lectura m-a influentat intotdeuna...mai mult sau mai putin: dupa "Lolita" m-am visat pedofila, dupa "Ce mult te-am iubit" am avut cosmaruri chinuitoare, dupa "Adam si Eva" m-am indragostit in urma unei priviri fulgeratoare si adanci, "Insuportabila usuratate a fiintei umane" m-a marcat pana la depresie. Dar "Panza de paianjen" a Cellei Serghi m-a nimerit asa de bine, incat m-a uimit. Imi lipsea marea...Si astazi primesc un telefon de la o pictorita...intamplator gazda mea...si vorbesc cu ea aproape o ora. Imi povesteste despre cat de mult s-au schimbat lucrurile si ce rai au devenit oamenii, ca e foarte dificil sa razbati astazi si sa traiesti ca artist si ca asa se intampla peste tot, jungla nu e numai in Romania...ea locuieste in Germania. Si am vorbit...incercand sa-i spun ca exista un echilibru in toate si ca orice rau perceput acum ca fiind rau poate fi sursa binelui de mai tarziu, ca exista o compensatie in orice...Eu cred in nebunia asta cu universul ca resursa nelimitata si sunt un om optimist, inainte de a veni americanii sa ma invete cum sta treaba cu gandirea pozitiva. Dar sa nu ma indepartez. Pictorita mea mi-a spus ca aici in Romania are cateva persoane dragi, pe care i-ar placea sa le vizitez, pentru ca simte ea ca mi s-ar potrivi mediul. Si mi-a indicat mai cu seama una...o profesoara de limbi romanice, care organizeaza in fiecare vara un fel de tabara a artistilor la ea acasa...in Vama Veche, unde are o vila. Sa merg acolo...s-ar bucura. Si ma gandeam ca daca pe Alex si pe Michi i-am cunoscut deja...poate ca il voi intalni si pe Petre Barbu...ca sa fiu asa...o Diana intoarsa.