Nehotararea

"Si la care spuneti sa merg? La cel cu Windows sau la cel cu Apple?"

"La care doriti."

"Pai care ziceti ca e mai bun?"

"Depinde. Cel cu Apple se misca mai repede."

"Auziti...asta cu windows are word?"

"Are"

"Aha...e bun. Da merge greu. Ma mut la cel cu Apple, ca e mai rapid"

"V-am spus..."

"Da asta cu Apple nu-mi place...Nu ma descurc in el."

"Mutati-va la loc"

"Auziti...si daca vreau sa caut o lege pot de aici?"

"Da."

"si pot sa o si printez de aici?"

"Da."

"Da daca vreau sa printez color pot?"

"Da"

"Auziti....da pot sa scriu un CD daca e?"

"Da"

"A...da pe stick pot sa salvez informatia?"

"Da."

(.......)

"Si ziceti ca ala cu Apple e mai bun? Sa ma mut la ala?"

"Mutati-va unde vreti...numai MUTATI-VA! Auziti...da nu vreti si o cafeluta ceva? a?"

"Nu beau!"

Intr-un top al "celor mai naucitori" el ocupa locul 2, cel putin. Genul ala de pune intrebari pentru orice eventualitate...si daca vine si maine le mai pune o data pentru siguranta, ca nu cumva sa se fi schimbat ceva intre timp. Normal ca el o face serios, n-o face sa te infrunte sau sa te enerveze cu ceva...n-o face ostentativ sau demonstrativ, o face pentru ca asa e el. Dar tu te enervezi de iti vine sa-i imprimi brusc macar trei litere de pe tastatura pe frunte si daca te mai nimereste si in perioada delicata din luna sau in mijlocul unui vartej sentimental aproape ca renunti la deontologia profesionala si ii articulezi un ton de sa-i stea inima in loc.

Insa...I...N...S...A: el are de printat legea nu stiu care din Monitorul Oficial si nici nu baga in seama tonul tau ridicat, vocea schimbata, ochii arzand si stergerea iremediabila a zambetului initial de pe fata. Pentru ca el nu vrea sa demonstreze cu orice pret ca angajatii acestei institutii sunt enervabili, ci isi vrea legea. Fapt pentru care tu, care observi ca semnele evidente nu sunt evidente pentru el, incerci sa-i spui verde in fata si cat mai frumos ca cele o mie de intrebari care se inghesuie la gura lui se pot strange frumos intr-una, maxim doua, la care ai putea sa ii oferi un raspuns clar si concret: "Cum gasesc legea asta si cum o pot printa?". Da pentru ca se holbeaza la tine ca Sfantu Petru la pictorialul cu Laura Andresan crezi din toata inima ca o cafeluta i-ar limpezi nitel nivelul de perceptie. Insa el...NU BEA!

Mi-as fi dorit sa-i pot vedea expresia fetei colegei mele, careia i s-a intamplat povestea de mai sus, in chiar clipa cand omul ...cu cea mai a dracu naivitate din lume, a marturisit ca el nu e bautor de cafea. Pentru ca a trecut si pe la mine si m-a bombardat cu 10 intrebari pe secunda dintre care 8 incepeau cu "Auziti?"... si stiam ce turatie are si cat de greu e sa-l opresti cand se porneste...aproape ca o invidiez pe colega mea care s-a nimerit mai nervoasa astazi si nu rabdatoare ca mine. Imi si imaginez cum s-a oprit el asa brusc, si-a mutat nitel mai in zare privirea senina, ca sa poata face trecerea de la un subiect la altul, si apoi a privit-o pe colega mea in ochisorii ei verzi spunandu-i ca "Nu bea". Si sunt convinsa ca omul nu s-a intrebat ce a apucat-o pe zaluda si de ce ii ofera o cafeluta...La el...sirul posibilelor intrebari s-a oprit brusc la faptul concret: ca daca nu bea defel...de ce sa-si mai franga sinapsele cu intrebari gen: "Da ce-o vrea de la mine?"

O fi bine, ma? Sau...cum o fi...?